Psihologie generală
Psihologia este un domeniu foarte vast și are mai multe ramuri dintre care amintim: Psihologie aplicată, Psihologie clinică, Psihoterapie, Psihologie cognitivă, Psihologie criminalistică, Psihologia dezvoltării, Psihologie educațională, Neuropsihologie, Psihologie pozitivă, Psihopatologie, Psihologie socială, Psihologia familiei, Psihologie judiciară, Psihocriminologie, Psihologia educației, Psihologie experimentală, Psihopolitică, Științe cognitive.
-
Boală mentală sau mintală? Cum e corect?
Am întâlnit tot mai mulți oameni, inclusiv psihologi, care fac confuzie între cei doi termeni: mintal și mental. Deși par același lucru pentru că sună foarte asemănător, cei doi termeni au semnificații diferite, aspect pe care măcar licențiații în psihologie ar fi trebui să îl știe. Cuvântul „mintal” se referă la ceva „privitor la minte”. Așadar, vom spune „calcul mintal”, „tulburări sau boli mintale”, „sănătate mintală” ș.a.m.d. Explicația din DEX (Dicționarul explicativ al limbii române) a cuvântului „mintal” este: MINTÁL, -Ă,mintali, -e, adj. 1. Care aparține minții, privitor la minte. ◊ Alienație mintală = nebunie. Debil mintal = persoană care prezintă întârzieri sau opriri în dezvoltarea facultăților psihice. 2. Care se face în minte. [Var.: mentál, -ă adj.] – Din fr. mental, lat. mentalis (după minte). Cuvântul…
-
Masturbarea și pericolele sale
Dacă întrebăm un medic sau un psiholog despre riscurile masturbării, aproape fără excepție ni se va spune că acest comportament este unul bun, chiar dezirabil. Masturbarea ne va ajuta să ne cunoaștem mai bine, ne ajută să reducem nivelul de stres și crează o stare de bine. Adesea, singurul efect secundar pe care ni-l relevă medicii este riscul de autovătămare, dacă practicăm masturbarea compulsivă. Psihologii ne vor spune că dacă abuzăm de masturbare vom avea dificultăți în a crea relații de cuplu sănătoase. Preotul, desigur, ne va spune să încetăm de îndată să ne atingem pentru că malahia este un păcat serios. Subiectul este unul vast și cred că merită…
-
Primul ajutor psihologic
Atunci când se întâmplă lucruri groaznice în preajma noastră, mulți dintre noi vrem în mod natural să întindem o mână de ajutor celor afectaţi. Organizația Mondială a Sănătății a elaborat un ghid care tratează primul ajutor psihologic ce implică acordarea de sprijin şi ajutor practic semenilor noştri aflaţi într-o situaţie de criză. Ghidul se adresează celor ce sunt puşi în situaţia de a-i ajuta pe cei care au trecut printr-un eveniment traumatizant. Aceasta oferă un cadru pentru a sprijini oamenii respectându-le demnitatea, cultura şi abilităţile. Practic, primul ajutor psihologic descrie un răspuns de ajutorare pentru o persoană aflată în suferinţă şi care necesită sprijin. În ciuda denumirii, primul ajutor psihologic…
-
Conducerea preventiva și defensivă a automobilului și psihologia umană
Nu vă voi spune câte accidente auto au loc în întreaga lume din cauza conducătorilor auto care nu-și pot controla mașina sau nu se pot controla pe sine. Curs de conducere defensivă și preventivă fac extrem de puțini șoferi. Știm cu toții că sunt mult prea multe, iar aceste accidente adesea sunt soldate cu răniți sau morți și generează foarte multă suferință fizică și psihică. Iată de ce, este extrem de important să fim atenți la mașina pe care o conducem, dar și la starea noastră psihică. Este important să putem conștientiza riscul și să îl recunoaștem în trafic. Pentru a reduce la minim riscurile, trebuie să avem o conduită…
-
Linie telefonică de consiliere psihologică gratuită pentru persoanele bolnave de Covid-19
Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Timiș înființează, de marți, 24 noiembrie, o linie telefonică unde vor fi oferite ședințe de consiliere psihologică de suport, gratuite, persoanelor aflate în dificultate din cauza pandemiei de Covid-19. Tel Verde pentru consiliere psihologică: 0800.800.427de luni până vineri, între orele 9.00 – 19.00 Serviciile de consiliere și suport vor fi asigurate în mod gratuit, cu respectarea confidențialității și a datelor cu caracter personal. Este foarte important să fim alături de oameni acum, în aceste momente dificile, în care, neliniștea și anxietățile pot să cuprindă sufletul fiecăruia. Cetățenii județului nostru trebuie să știe că nu sunt singuri, că suntem aici pentru ei,…
-
„Ceața mentală” de după recuperarea COVID-19 poate indica o tulburare de stres post-traumatic
Un nou studiu sugerează că ceața mentală și alte simptome neurologice apărute după recuperarea de COVID-19 pot fi cauzate de tulburarea de stres post-traumatic (PTSD), un efect care a fost observat și în cazul celorlalte epidemii de coronavirus (SARS și MERS). Unele persoanele care s-au vindecat de COVID-19 experimentează uneori simptome neplăcute persistente precum dificultățile de concentrare, durerile de cap, anxietatea, oboseala sau tulburările de somn. Pacienții pot avea temerea că infecția le-a afectat permanent creierul, însă cercetătorii spun că lucrurile pot să nu stea întocmai așa. Neuropsihologul Andrew Levine, unul dintre autorii studiului menționat afirmă că ideea este să creștem conștientizarea printre neuropsihologi a faptului că stresul posttraumatic este…
-
Când este momentul potrivit să apelăm la un psihoterapeut?
Viața omului rareori este fără provocări! Unele dintre aceste provocări sunt relativ ușor de depășit, în timp ce altele pot depăși ele capacitatea noastră de a le face față într-un mod optim. Câteva dintre semnele care ne arată că ar fi bine să apelăm la ajutorul unui psihoterapeut sunt: Ceea ce experimentăm ne cauzează probleme semnificative în viața de zi cu zi. Ne este greu să mergem și să facem față la școală sau serviciu, avem probleme în relațiile cu oamenii din jur, inclusiv cu cei dragi. Sau poate ne-a scăzut entuziasmul de altă dată. Nimic din ceea ce am făcut până acum ca să ieșim din dificultatea în care…
-
Psiholog, Psihoterapeut sau Psihiatru? Care sunt asemănările și diferențele între acești specialiști?
Obișnuiesc să îi întreb pe oamenii care mă contactează pentru ședințe de psihoterapie dacă au mai făcut terapie în trecut. Unii răspund cu „da”, alții cu „nu”. Pe cei care răspund cu da îi întreb despre contextul în care au luat contact cu psihoterapia. Astfel aflu că unele persoane au fost la un doctor psiholog care le-a prescris medicație. Sau că au fost în trecut la câteva ședințe de psihologie. Sau că.. au stat de vorbă cu cineva, dar nu știu dacă a fost psiholog, psihiatru sau psihoterapeut. Discutând la cabinet cu cineva care lua de multă vreme medicație pentru anxietate, i-am spus în cadrul primei ședințe de psihoterapie că…
-
Semne de alarmă ale riscului suicidar și ce poți face în asemenea situații
Necazurile nu ocolesc pe nimeni! Astfel, sunt uneori momente în viața noastră când nu putem vedea lumina de la capătul tunelului. Dacă durerea sufletească și deznădejdea sunt extrem de intense, este posibil chiar să ne dorim să nu mai fim și, uneori, ne gândim tot mai serios la a ne sinucide. Dacă ne luăm însă câteva momente pentru a ne conecta cu noi înșine, oricât de mare ar fi durerea, observăm că știm sau simțim că suicidul nu este soluția! De fapt, tocmai pentru că avem impresia că nu avem nicio soluție, ajungem să ne gândim la suicid. Sperăm că suicidul măcar va curma suferința pe care o trăim. Suicidul…
-
Cum să încetezi să-ți atingi fața cu mâinile neigienizate?
Să ne atingem fața cu mâinile necurate nu este nicicând o idee bună! Cu atât mai mult acum, când epidemia de coronavirus este în creștere! Știm asta, dar.. cu toate astea, nu ne putem opri din a ne atinge fața. Nu știu cum sunteți voi, dar mie parcă îmi vine și mai mult să îmi ating fața când știu că nu am voie. Totuși, sunt strategii de a reuși să ne abținem. Problema principală în a pune în practică recomandările medicilor este că acțiunea de a ne atinge fața este una automată. Adică, nu trebuie să stau să gândesc în prealabil. Gestul este unul instinctual, este un automatism. O cale…
