• Analiză tranzacţională

    Principii de viață (analiză tranzacțională)

    Fiecare dintre noi ne ghidăm viața după anumite principii. Principiile sunt „coloana noastră vertebrală” și este import să fie corecte și solide. În acest material video îți propun spre analiză principiile care stau la baza muncii mele de psihoterapeut. Aceste principii sunt fundamentul analizei tranzacționale (o formă de psihoterapie) și merită a fi preluate și utilizate de fiecare dintre noi. Cred că lumea ar fi semnificativ mai bună dacă ne-am ghida cu toții după aceste principii. Dar tu, ce părere ai despre aceste principii? Au sens pentru tine? Pentru mai multe materiale de acest gen te invit să te abonezi la canalul meu de YouTube și să urmărești și site-ul…

  • Psihologie generală

    Sfatul psihologului (anxietate, atacuri de panică, stres, depresie, etc)

    Iată sfatul psihologului pentru toți cei care se confruntă cu anxietate, atacuri de panică, stres și depresie: faceți sport! Pe lângă psihoterapie, sportul, mai ales cel făcut în natură, este dovedit a fi de un real ajutor atunci când nu ne simțim bine. Aproximativ 75% până la 90% din vizitele la medic sunt pentru boli care sunt legate de stres. Stresul este inevitabil, mai devreme sau mai târziu ne prinde pe fiecare dintre noi, dar.. Vestea bună este că sportul ne ajută să gestionăm mai bine stresul! Exercițiile fizice determină organismul să elibereze endorfine. Endorfinele sunt substanțele chimice din creier care ameliorează durerea și stresul. De asemenea, sportul reduce nivelul…

  • Autocunoaştere

    De ce l-a lovit CU ADEVĂRAT Will Smith pe Chris Rock?

    Ați putea poate spune că toată lumea știe de ce i-a dat Will o palmă lui Chris, la Oscar. Doar se vede clar în filmare, nu-i așa? Ei bine, nu, nu se vede. În termeni psihoterapeutici, pentru ochiul neformat se vede doar simptomul (reacția), nu și cauza. Violența, indiferent de formele ei, nu este niciodată justificată. Acest articol are scopul de a aduce lumină asupra traumei și a efectelor sale, nu de a justifica actul de violență în sine. Violența în toate formele ei este otrăvitoare și distructivă. Comportamentul meu la Premiile Academiei de aseară a fost inacceptabil și de neiertat. Glumele pe seama mea fac parte din slujbă, dar…

  • Psihologie generală

    Copiii maltratați prezintă același tipar de activitate cerebrală ca și soldații care au fost pe front

    Războiul nu are loc doar pe front! Uneori, războiul are loc chiar în propria noastră casă, în propriul nostru suflet. Un studiu realizat în 2011 de University College London a arătat că copiii care au fost expuși la violență familială au tipare de activitate cerebrală similară cu soldații care au fost în război. În primul studiu funcțional de scanare a creierului (fRMN) pentru a investiga impactul abuzului fizic și al violenței domestice asupra copiilor, oamenii de știință de la UCL, în colaborare cu Centrul Anna Freud, au descoperit că expunerea la violența în familie a fost asociată cu creșterea activității creierului în două zone specifice ale creierului. Atunci când copiii…

  • Psihologie generală,  Psihoterapie de familie

    Trauma transgenerațională, consecința inevitabilă a războiului

    Evenimentele traumatice precum conflictul și războiul pot genera traumă transgenerațională și afectează indivizii, familiile și societatea în multiple și diferite moduri, directe dar și indirecte. Traumatologia transgenerațională este o sferă a psihologiei care se dezvoltă foarte repede și care a atras o atenție semnificativă în ultimii ani și caută să găsească soluții pentru depășirea efectelor traumelor. Cercetările asupra traumei transgeneraționale au început în anii 1960, în contextul supraviețuitorilor Holocaustului. De atunci încoace, oamenii de știință se străduiesc să înțeleagă impactul pe termen lung – psihologic, social și cultural -, pe care îl au conflictele violente, nu doar asupra individului, ci și a familiei sale și a întregii societăți. Teoriile traumei…

  • Citate inspiraționale

    Frica are greutate, fiule!

    Citatul original: “– Dime, Catarro, ¿por qué si uno sabe nadar flota sin moverse y cuando no sabe se hunde?– El miedo pesa, hijo.” Miguel Delibes, La partida O parte dintre cărțile lui Miguel Delibes se găsesc traduse în limba română la Cărturești, aici. Un număr semnificativ de cărți ale profesorului Delibes se găsesc și pe BookDepository.

  • Poveşti terapeutice

    Directorul și inginerul

    Un bărbat zbura cu un balon cu aer cald și la un moment dat și-a dat seama că s-a rătăcit. A coborât până aproape de pământ și a zărit o femeie pe o pajiște. Apropiindu-se de ea, i-a strigat: – Fii amabilă, poți să mă ajuți? Am promis unui prieten că mă întâlnesc cu el, dar nu mai știu unde mă aflu.Femeia i-a răspuns: – Te afli într-un balon cu aer cald, la vreo 10 metri înălțime. Te găsești între 40 și 41 grade latitudine nord, și între 59 și 60 de grade longitudine vest. – Ei, probabil ești inginer de profesie!, spuse omul din balon. – Așa este, răspunse…

  • Psihologie generală

    Boală mentală sau mintală? Cum e corect?

    Am întâlnit tot mai mulți oameni, inclusiv psihologi, care fac confuzie între cei doi termeni: mintal și mental. Deși par același lucru pentru că sună foarte asemănător, cei doi termeni au semnificații diferite, aspect pe care măcar licențiații în psihologie ar fi trebui să îl știe. Cuvântul „mintal” se referă la ceva „privitor la minte”. Așadar, vom spune „calcul mintal”, „tulburări sau boli mintale”, „sănătate mintală” ș.a.m.d. Explicația din DEX (Dicționarul explicativ al limbii române) a cuvântului „mintal” este: MINTÁL, -Ă,mintali, -e, adj. 1. Care aparține minții, privitor la minte. ◊ Alienație mintală = nebunie. Debil mintal = persoană care prezintă întârzieri sau opriri în dezvoltarea facultăților psihice. 2. Care se face în minte. [Var.: mentál, -ă adj.] – Din fr. mental, lat. mentalis (după minte). Cuvântul…

  • Adictii,  Psihologie generală

    Masturbarea și pericolele sale

    Dacă întrebăm un medic sau un psiholog despre riscurile masturbării, aproape fără excepție ni se va spune că acest comportament este unul bun, chiar dezirabil. Masturbarea ne va ajuta să ne cunoaștem mai bine, ne ajută să reducem nivelul de stres și crează o stare de bine. Adesea, singurul efect secundar pe care ni-l relevă medicii este riscul de autovătămare, dacă practicăm masturbarea compulsivă. Psihologii ne vor spune că dacă abuzăm de masturbare vom avea dificultăți în a crea relații de cuplu sănătoase. Preotul, desigur, ne va spune să încetăm de îndată să ne atingem pentru că malahia este un păcat serios. Subiectul este unul vast și cred că merită…