Iubirea mea este imensă, dar imperceptibilă

Incapacitatea de a iubi

Uneori, oamenii de lângă noi ne iubesc cât de mult pot ei. Oricât de mult am dori, oricât am cere și am tânji după mai mult de atât, oricum i-am presa ca să obținem mai mult de atât, pur și simplu nu se poate mai mult decât se poate. Fiecare iubește așa cum poate, așa cum știe și atât cât poate. Vrem, nu vrem, oamenii iubesc în felul lor.

Dacă ne uităm la povestea de viață a oamenilor, putem înțelege cum se face că unii nu pot iubi mai mult, cum se face că unii nu pot iubi cu adevărat. O explicație există. De multe ori trecutul modelează modul în care suntem în prezent. Da, schimbarea este posibilă, cel puțin teoretic. Dar.. oricine care a încercat să schimbe ceva la sine știe cât de greu poate fi uneori realizarea acestei schimbări.

Cu oamenii care nu pot iubi trebuie să avem multă răbdare și compasiune. Uneori acest lucru poate fi foarte dificil, mai ales dacă formăm un cuplu. În cuplu nu cred că există iubire necondiționată.

În cuplu vrem să primim ceva în schimbul iubirii noastre, vrem să fim și noi iubiți la rândul nostru. Vrem ca să ni se arate iubire, vrem ca să simțim iubirea partenerului nostru. Și e dureros când acest lucru nu pare a fi posibil.

Unii din cei care nu își pot deschide inima către iubire își dau seama de acest lucru și caută ajutor de specialitate. Alții însă și-au făcut o poveste de viață adânc scrijelită în ființa lor, iar din această poveste de viață face parte inclusiv decizia de a nu cere și de a nu accepta ajutor.

Trebuie să ne uităm cu atenție la omul de lângă noi și să îl luăm așa cum este. Exact așa cum este. Desigur, asta dacă îl vrem așa cum este. Dacă nu.. putem încerca să îl susținem – nu să îl forțăm! – în a face o schimbare.

Dacă nu îl putem accepta așa cum este (neiubitor) și dacă nu putem face nici schimbarea pe care o dorim (să ne iubească) atunci mai rămâne o ultimă variantă, varianta de a ieși din relație și de a căuta ceea ce avem nevoie în altă parte.

O vorbă din popor spune că: Iubirea cu forța nu se poate! Așa este!

Tipuri diferite de iubire

Gabriel García Márquez a scris: „Doar pentru că cineva nu te iubește așa cum vrei tu, nu înseamnă că nu te iubește cu toată ființa sa.”

Uneori, ni se pare că omul de lângă noi nu ne iubește, dar dacă ne uităm cu atenție, observăm că de fapt ne iubește, doar că nu chiar cum am vrea noi.

Cele cinci limbaje ale iubirii

Poate ați auzit de cele 5 limbaje ale iubirii! Cele cinci limbaje ale iubirii descriu cinci moduri prin care oamenii primesc și exprimă dragostea într-o relație. Acestea sunt: cuvinte de afirmare, timp de calitate, atingere fizică, acte de serviciu și cadourile.

Iată un exemplu concret, din păcate destul de prezent în zilele noastre: un om lucrează foarte mult pentru a aduce bani în casă pentru ca cei pe care îi iubește să aibă totul. Poate fi un părinte care a plecat în străinătate la lucru, lăsând acasă copilul său. Limbajul de iubire pe care îl vedem aici la părinte este.. De fapt, sunt chiar două limbaje manifestate aici! Oferirea de servicii (fac asta pentru tine) și cadouri (în bani sau obiecte). De multe ori însă, mai ales în cazul unui copil, ceea ce își dorește acesta este iubirea sub formă de timp de calitate petrecut împreună (ex. să se joace cu părintele) și atingere fizică (ex. îmbrățișări), care nu pot fi oferite de la distanță.

Cred că ne este tuturor clar că în situația descrisă, a crește volumul de muncă depus sau suma de bani trimiși copilului nu îl va face pe acesta să se simtă iubit. Dacă e mai măricel, poate înțelege rațional de ce face părintele ceea ce face, dar emoțional e pe minus. Emoțional tot nu se simte iubit!

Iată cum, uneori chiar dacă iubim foarte mult pe cineva (pe limbajul nostru), la celălalt poate ajunge non-iubire. Dacă mă iubești, de ce nu ești aici?

Interpretarea lui poate fi: Nu ești aici așa cum am nevoie = nu mă iubești de fapt.

Ce putem face?

Așadar, sumarizând, dacă nu ne simțim iubiți, putem încerca să vedem ce se întâmplă în realitate. Sunt mai multe posibilități. Ori omul de lângă noi nu ne iubește pur și simplu pe noi, ori nu poate iubi de fel, ori poate ne iubește cu limbajul său al iubirii care nu este același cu al nostru.

În ultimele două situații, psihoterapia poate fi de folos. În prima situație însă, dacă omul poate iubi dar nu ne iubește pe noi.. ei bine, nici psihoterapia nu poate ajuta și va trebui să acceptăm că asta este situația. De fapt, psihoterapia poate fi de folos și în acest caz pentru noi înșine, în procesul de acceptare a realității!

Sper că acest articol v-a fost de folos în a înțelege puțin mai bine iubirea. Dacă doriți să aflați mai multe despre iubire, vă invit să citiți și cartea mea, Despre iubire – Ghid practic pentru a obţine relaţia pe care ţi-o doreşti.