Interpretarea psihosomatică a migrenei
În ultima perioadă am avut la cabinet mai multe persoane cu migrene. În cazul unora dintre aceste persoane, migrena persistă de câtiva ani. Iată de ce m-am gândit că ar fi cazul să abordez și acest subiect într-un articol.
În Marele Dicționar al Bolilor și Afecțiunilor, Cauzele subtile ale imbolnăvirii de Jacques Martel, migrenele sunt interpretate ca expresii ale unor conflicte interioare și emoții reprimate.
Conform lui Martel, migrena este caracterizată printr-o durere intensă, localizată de obicei pe o singură parte a capului, adesea însoțită de greață. Aceasta poate semnala o reducere a forței vitale și o tendință de retragere din viața activă, în locul unei participări depline.
Migrenele sunt frecvent asociate cu tulburări de vedere și digestie, reflectând o posibilă respingere inconștientă a realităților vieții sau dificultăți în „digerarea” evenimentelor cotidiene.
Pentru a facilita procesul de vindecare, Martel sugerează utilizarea următoarei afirmații.
„Accept să învăț să rămân deschis(ă) față de viață și să particip din plin la ea.”
Această afirmație încurajează deschiderea către experiențele vieții și implicarea activă în acestea.
Pentru o înțelegere mai profundă a cauzelor emoționale ale migrenelor, este recomandată explorarea introspectivă a următoarelor întrebări:
- Există situații sau persoane pe care le evit sau le resping?
- Simt că port o povară emoțională sau responsabilități excesive?
- Îmi permit să exprim și să procesez emoțiile negative?
Aceste reflecții pot oferi indicii valoroase despre posibilele cauze psihosomatice ale migrenelor și pot ghida către strategii de gestionare și vindecare.
Iată ce spune Marele Dicționar al Bolilor și Afecțiunilor despre migrene:
Migrena se caracterizează printr-o durere puternică, care afectează de obicei, o singură parte a capului. Apare sub formă de criză şi poate fi însoțită de greață. În acest caz, forța mea vitală este redusă. Am tendința de a mă retrage în colțul meu în loc să particip din plin la viață.
Migrenele sunt asociate frecvent cu tulburări de vedere şi de digestie: nu mai vreau să văd și nu mai vreau să diger ceea ce se întâmplă în viaţa mea. Există angoase, frustrări față de o situație în care sunt incapabil să iau o decizie. Pot avea impresia că trebuie să fac ceva, că mi se cere să fac ceva.
Migrena apare des, după ce am trăit o situație confuză, neclară. O schimbare în ritmul meu de viață implică o dificultate de adaptare din partea mea, poate, de asemenea, genera o migrenă (de exemplu, migrena „de weekend”).
Migrena exprimă faptul că mă opun să fac ceva ce mi s-a cerut. Capul meu se „supraîncălzeşte” şi mă doare numai când mă gândesc la scopul pe care îl am de atins. Capul meu seamănă cu o oală sub presiune, presiunea fiind atât de mare încât nu mai ştiu ce soluție sau ce atitudine să adopt. Presiunea poate proveni din dorinţa mea de a fi hiperresponsabil şi/sau performant, mai ales în muncă. Pot fi pasionat de ceva şi îmi este greu să mă opresc, să nu mai fac acel lucru.
Există un conflict între gândurile mele, intelectul meu, care este prea încărcat şi nevoile mele, dorințele mele personale. Mă simt la înălțimea situaţiei sau am impresia că sunt incompetent, mai ales pe plan intelectual? De ce să îmi port pică sau să simt atât de multă ură? Mă simt supravegheat tot timpul: când nu sunt ceilalți, eu sunt cel care supraveghează totul şi care vrea să controleze totul, în viața mea. Simt că „îmi pierd capul”! Dacă mă gândesc tot timpul la problemele mele, le întorc pe toate părţile, în mintea mea, ajung să uit că exist, că am emoții, care cer să fie exprimate.
Am tendința de a nega realitatea și acest lucru îmi creşte mult nivelul de stres. Trebuie să conştientizez faptul că vreau să fug de ceea ce mă deranjează sau că mă simt neînţeles şi lipsit de iubire. Este important să identific emoţia pe care vreau atât de mult să o refulez sau situația pe care vreau atât de mult să o uit și care creează o tensiune acută şi constantă în interiorul meu, provocând migrena. Migrenele pot fi, de asemenea, legate de problemele mele sexuale, care apar la suprafață, unele fiind refulate, încă din copilărie. Este ca și cum ar exista o luptă între gândurile mele şi sexualitatea mea, iar tensiunea „îmi urcă la cap”. Am impresia că mintea mea va exploda.
Este posibil să îmi pun întrebări legate de identitatea tatălui meu, într-o formă conştientă sau nu. Cadrul meu de viață trebuie adaptat la situația mea actuală, dar este greu să las la o parte ceea ce este familiar, pentru ceva necunoscut. Când migrena este localizată la nivelul frunții, mă întreb în ce situație mă simt diminuat, neputincios. Am nevoie să fiu mai performant, să găsesc o soluţie; mă simt limitat în capacitățile mele, mai ales în cele intelectuale.
Trebuie să înţeleg că, atunci când am o migrenă, am o conştientizare făcut, trebuie să schimb anumite lucruri şi trebuie să fiu capabil să le schimb, adică să acționez. Migrena îmi dă un timp de repaos, o posibilitate de obţine mai multă iubire şi mai multă atenție.
Accept să privesc realitatea în față. Las evenimentele să circule libere în viața mea şi primesc în schimb bucurie, pace și armonie. Fiind mai flexibil şi mai înţelegător, faţă de mine însumi, mă simt mai relaxat și pot să plutesc, să zbor unde vreau eu, ca un balon.
Recomandă prietenilor tăi acest articol