Psihologie generală
Psihologia este un domeniu foarte vast și are mai multe ramuri dintre care amintim: Psihologie aplicată, Psihologie clinică, Psihoterapie, Psihologie cognitivă, Psihologie criminalistică, Psihologia dezvoltării, Psihologie educațională, Neuropsihologie, Psihologie pozitivă, Psihopatologie, Psihologie socială, Psihologia familiei, Psihologie judiciară, Psihocriminologie, Psihologia educației, Psihologie experimentală, Psihopolitică, Științe cognitive.
-
Suntem oare cu adevărat fericiţi?
Pe tine ce te face fericit? Meditează puţin la asta în timp ce asculţi piesa lui Iovu. Okay! Care este răspunsul tău? Banii, sănătatea, un job bun, să fii iubit? Alt ceva? Orice răspus ai dat, cel mai probabil fericirea ta se află ori în trecut, ori în viitor. Dacă fericirea are o cauză, ea nu se poate situa decât în trecut sau în viitor. Adevărata fericire însă nu are cauzalitate, ea există pur şi simplu, acum şi aici, în fiecare dintre noi. ”Fii fericit fără motiv, ca un copil. Dacă eşti fericit dintr-un motiv, dai de necaz, pentru că acel motiv îţi poate fi luat.” (Deepak Chopra) Fericirea este…
-
Când îţi judeci aproapele.. de fapt TU eşti la judecată
Observăm răul din ceilalţi pentru că cunoaştem răul din noi înşine. Nu îi putem ierta pe cei care ne greşesc pentru că considerăm că nici ei nu ne-ar putea ierta. Spunem verde-n faţă adevărul dureros unui vecin pentru că vrem să îl ascundem de noi înşine. Ne arătăm latura puternică pentru ca nimeni să nu ne poată observa fragilitatea. Acestea sunt motivele pentru care, atunci când îţi judeci aproapele, de fapt te judeci pe tine însuţi. Când îţi vine să judeci pe altul, stai o clipă şi gândeşte-te, ce spune asta despre tine?
-
De ce este îmbrăţişarea un instrument vindecător atât de eficient?
În timpul uneia dintre întâlnirile cu discipolii săi, Osho a fost rugat să răspundă la următoarea întrebare: „De ce este îmbrăţişarea un instrument vindecător atât de eficient? Până nu demult credeam că luciditatea, inteligenţa şi autoanaliza sunt principalele instrumente vindecătoare, dar ele nu înseamnă nimic prin comparaţie cu îmbrăţişarea.” Omul simte nevoia să fie dorit. Aceasta este una din principalele nevoi ale fiinţei umane. Dacă nu se simte iubit, omul începe să moară. Dacă simte că viaţa sa nu contează pentru nimeni, ea îşi pierde semnificaţia chiar pentru el însuşi. De aceea, iubirea este cea mai mare terapie posibilă. Lumea are nevoie de terapie tocmai pentru că îi lipseşte iubirea.…
-
Maturitatea emoţională
Emoţiile Unul din dimensiunile experienţei personale este cea emoţională sau afectivă. Procesul emoţional nu este un fenomen izolat ci o componentă a experienţei generale, influenţând în mod constant, şi fiind influenţat în mod constant de alte procese ce se desfăşoară în acelaşi timp. De asemenea emoţia este un aspect de bază al funcţionării umane. Emoţiile sunt experienţe personale ce se nasc din interacţiunea complexă dintre variabilele psihologice, cognitive şi situaţionale. Conform International Encyclopaedia of Psychology (1997) „O emoţie este o experienţă resimţită cu un anumit grad de intensitate, implică interpretarea personală a situaţiei imediate şi este însoţită de răspunsuri fizice învăţate sau neînvăţate”. Psihologul Robert Plutchik (1955) clasifică emoţiile în…
-
Iubirea necondiţionată
A IUBI NECONDITIONAT este o mare PUTERE! Dacă el sau ea pleacă într-o altă direcţie, tu nu vei fugi după el ca să-ţi exprimi iubirea. Este ca şi cum un trandafir ar alerga după cineva ca sa-i ofere parfumul. Iubirea este parfumul fiinţei tale (când fiinţa a înflorit pe deplin). Dacă el pleacă sau vrea să plece, nu-l vei reţine. O să fii trist(ă) o vreme. E firesc, cineva drag a plecat din viaţa ta. Dar iubirea ta nici nu va seca, nici nu va fi blocată să curgă spre altcineva. Cum se atinge acest nivel? Cum se iubeşte fără a fi dependent? Cum să separi iubirea de nevoia de…
-
Sugestii de destresare
Salutare! Ştiu despre tine că eşti om şi că trăieşti pe planeta Terra. Dacă am dreptate, înseamnă că în jurul tău sunt tot felul de surse cu potential de stres. Ce faci pentru a te de-stresa? Cum te destresezi tu? Iată câteva sugestii pe care ţi le pot da eu. Încearcă-le, s-ar putea să îţi fie de folos. Îţi doresc mult succes!
-
Ce este dezvoltarea personală
Dezvoltarea personală este un proces care are la bază următoarele elemente: asumarea responsabilităţii pentru propriul proces de învăţare şi dezvoltare auto evaluare periodică (pentru a verifica eficienţa procesului de învăţare) reflecţie (auto-analiză) luare de atitudine/măsuri (implementarea unor schimbări care să ducă spre „mai bine”) La ce foloseşte dezvoltarea personală: te ajută să iţi dezvolţi competenţe(le), devenind şi/sau rămânând astfel bine cotat în mediul tău profesional te ajută să determini direcţii viitoare de carieră te ajută să ai o viaţă mai „liniştită” (cunoscându-te cât mai bine, ajungi să te consideri OK pe tine, dar şi pe ceilalţi) Metode de dezvoltare personală: află care sunt competenţele tale şi nivelul pe care l-ai…
-
Consiliere psihologică
Consilierea psihologică este o intervenţie specifică realizată: (a) în scopul optimizării adaptării, cunoaşterii de sine şi dezvoltării personale şi/sau; (b) în scopul prevenirii apariţiei ori corijării tulburărilor emoţionale, cognitive şi de comportament. Aşa cum consilierea juridică este specifică juristului, consilierea medicală, medicului, etc., consilierea psihologică este apanajul psihologului (David, 2006); Consilierea psihologică se deosebeşte şi de consilierea educaţională şcolară. În timp ce consilierea educaţională/şcolară abordeză probleme de educaţie, formare şcolară şi carieră, consilierea psihologică presupune intervenţia specialistului în optimizare vieţii personale, a relaţiilor, sănătatea mintală şi în ameliorarea problemelor psihologice, prin reglarea vieţii emoţionale şi a comportamentului (David, 2006). Bibliografie: Psihoterapie. (2009, noiembrie 11). Wikipedia, . Preluat la 08:45 EET, noiembrie 11…
-
Cele mai importante momente ale etapelor istorice ale evoluţiei ideilor şi practicilor terapeutice
Omul este o fiinţă funciarmente neliniştită. El îşi caută permanent “liniştea” şi “starea de echilibru”. Este o fiinţă oscilantă şi nemulţumită care tinde către împlinire. El aspiră permanent către starea de echilibru şi perfecţiune. Este o aspiraţie în care sunt concentrate atât idealurile moral-spirituale, precum şi cele logice şi sufleteşti. Aceasta a dus la dihotomia “Bine/Rău”. Binele este condiţia stării de sănătate, de echilibru fizic, sufletesc şi moral. Răul este ruperea unităţii şi tulburarea stării de echilibru fizic, sufletesc şi moral al omului. Răul este atât boala, cât şi păcatul. Corelată cu istoria culturală a sănătăţii şi a bolii, este istoria culturală, atât morală, medicală cât şi psihologică, a terapeuticii. Ele fiind inseparabile, vom prezenta în continuare, cele mai importante momente ale etapelor istorice ale evoluţiei ideilor şi…
-
Cine suntem? Emoţii negative..
Trufia şi dispreţul faţă de oameni generează lipsa dorinţei de a trăi, sentimentul pierderii sensului vieţii. Ura este o forţă care te leagă de persoana pe care o urăşti. Ancorarea de înţelepciune dă naştere dispreţului. Acesta începe de la cap. De aceea se blocheză biocâmpul în regiunea capului. În curând, dispreţul se întoarce împotriva propriei persoane. De aceea, se deteriorează câmpul în jurul rinichilor şi apare distrugerea acestora. Dragostea are o mare putere de vindecare fizică, mentală, emoţională şi spirituală. Plăcerea de a bârfi, minţi şi răni alţi oameni provoacă efecte karmice devastatoare pentru sufletul care critică. El se condamnă singur să trăiască în închisoarea neliniştii interioare. Adevărata cauză a…