Dilema Jocurilor Olimpice 2024: Imane Khelif e femeie sau bărbat?

Pentru cei care poate nu ați aflat încă povestea, am să o rezum pe scurt. La Jocurile Olimpice din acest an, la box feminin, în meciul Imane Khelif vs. Angela Carini, Carini a abandonat meciul după doar 46 de secunde de luptă, acuzând că lupta nu este una dreaptă. Apoi, tot internetul a explodat cu acuze la adresa partenerei de luptă a Angelei, Imane Khelif, mulți susținând că aceasta nu ar fi de fapt femeie.

Și, iată-ne ajunși din nou la discuția despre gen și sex..

Luptătoarea acuzată că nu ar fi femeie se pare că s-a născut cu sex femeiesc, a fost înregistrată ca femeie și a trăit ca femeie. Totodată, unii acuză că ar avea cromozomi de bărbat (XY). Deci, nu e trans-sexuală (transgender), ci intersexuală.

Conform teoriei genetice, bărbații au un cromozom X și un cromozom Y – deci XY, în timp ce femeile au doi cromozomi X – deci XX.

Acest incident a scos din nou în evidență dificultatea stabilirii unei încadrări clare: e bărbat, sau e femeie? Și.. cum ne dăm seama de asta?

Sindromul Swyer

Femeile care au sindromul Swyer au o alcătuire cromozomială XY (cum au bărbații) în loc de o alcătuire cromozomială XX (cum au în mod normal femeile). În ciuda faptului că au o alcătuire cromozomială XY, femeile cu sindromul Swyer arată feminin și au organe genitale și structuri funcționale feminine, inclusiv vagin, uter și trompe uterine.

Wow! OK.. Păi.. și atunci?… E femeie, sau e bărbat?

Nivelul testosteronului

Și nivelul ei de testosteron a fost adus în discuție, unii acuzând că era mult prea mare anul trecut. Ceea ce nu prea se potrivește cu sindromul Sawyer.. O fi fost vorba de dopaj? Nu știu..

În ceea ce privește masa musculară și forța fizică, nu există dovezi că femeile cu sindrom Swyer ar avea avantaje sau dezavantaje notabile. Persoanele cu acest sindrom nu experimentează dezvoltarea testiculelor, ceea ce înseamnă că nu există producție endogenă de testosteron, un hormon legat de dezvoltarea masei musculare și a forței fizice. (Wikipedia)​​ (Accord Alliance)​.

Deci, teoretic, nu există dovezi care să sugereze că femeile cu sindrom Swyer ar fi fizic mai puternice decât femeile care nu au această condiție. Diferențele genetice și hormonale asociate sindromului nu duc la un avantaj în ceea ce privește forța fizică.

Importanța unei lupte drepte

Indiferent dacă decidem că persoana este femeie sau bărbat, se pune în continuare problema unei lupte drepte între sportivi. Din acest motiv se fac și diferențierile pe categorie de greutate. Probabil că în viitor va trebui să vedem în ce măsură alcătuirea cromozomială sau alte asemenea lucruri ce țin de genetică pot fi un criteriu de diferențiere.

Spre exemplu, doar ca scurtă notă, sindromul Down (trisomia 21) este o boală cromozomială determinată de prezența unui cromozom 21 suplimentar. Persoanele care au sindromul Down sunt în continuare considerate a fi femeie sau bărbat, indiferent de faptul că fizic arată și se comportă puțin diferit față de persoanele care nu au acest sindrom.

Acum, dacă sportivul are un anumit sindrom care îi dă o putere în plus față de sportivii care nu au acel sindrom.. da, asta ar putea fi considerat ca fiind incorect, un avantaj nedrept. E ca și cum sportivul ar fi dopat. Dar, dacă există sau nu acest avantaj, va trebui stabilit de lumea medicală, de specialiști, nu de comentatorii de pe social media. Este bine însă să se ridice discuții pe acest subiect, însă discuții „cuminți”

Acum, la finalul acestui articol, recomandarea mea este ca să nu aruncăm cu pietre. Este important să încercăm să înțelegem cât mai clar ce se întâmplă.

Și, de asemenea, este important și să reținem faptul că fiecare dintre noi înțelegem ceva în funcție de interesul nostru, de accesul nostru la informație și de capacitatea noastră de a procesa informația. Așadar.. poate nu este o idee rea să fim puțintel mai rezervați în aruncarea cu pietre.