Iubirea de sine

Biblia ne îndeamnă să ne iubim aproapele ca pe noi înşine. Un îndemn care adesea trece pe lângă noi.

L-am auzit prea des ca să mai conteze. L-am auzit prea des ca să mai atragă atenţia..

Ce înseamnă de fapt acest îndemn?

Prin „Iubeşte-ţi aproapele” eu înţeleg că este de dorit să iubim absolut tot ce ne înconjoară. Aici mă refer la oameni, animale, plante, obiecte, ş.a.m.d.

Prin „ca pe tine însuţi” înţeleg că este de dorit să ne iubim pe noi înşine, dar.. mai înţeleg încă ceva!

Afirmaţia „ca pe tine însuţi” îmi transmite un semn de egal între mine şi „aproapele” meu.

Cu alte cuvinte, sugestia Bibliei, din punctul meu de vedere, este să ne iubim pe noi înşine, nici mai mult, nici mai puţin, decât pe „aproapele” nostru.

Oare este vreo altă cale?

Putem oare să ne iubim aproapele dacă nu ne iubim pe noi înşine? Putem oare să ne iubim cu adevărat pe noi înşine şi să nu ne iubim aproapele?

Nimeni nu poate iubi pe cineva mai mult decât se poate iubi pe sine însuşi.

Dacă noi înşine nu ne considerăm vrednici de iubire, vom fi tentaţi să îi judecăm pe ceilalţi prin prisma propriilor noastre defecte. Defectele noastre le vom proiecta pe ceilalţi şi vom fi mereu nemulţumiţi că nu avem relaţia perfectă.

Problema perfecţiunii este o piedică în calea iubirii.

Nu mă iubesc pentru că sunt prea slab sau prea gras, prea scund sau prea înalt, mai prost decât vecinul, mai sărac decât colegul, ş.a.m.d.

Nu îmi pot iubi cu adevărat partenerul sau partenera pentru că nu este o persoană suficient de arătoasă, inteligentă, populară, ş.a.m.d.

Cu alte cuvinte, nu mă pot iubi pe mine şi nu îi pot iubi pe ceilalţi pentru că mereu compar. Şi, desigur, atâta timp cât compar, am să găsesc mereu pe altcineva care este „mai bun”.

Adesea, ceea ce nu avem, pare a fi mai bun decât ceea ce avem. Această iluzie se spulberă însă când obiectul sau subiectul dorinţelor noastre intră în „posesia” noastră. Ne dăm seama că, de fapt, perfecţiunea nu există.

Ne dăm seama că nu avem decât două posibilităţi: iubim imperfectul, sau nu mai iubim deloc.

Octavian Paler a scris: „Probabil adevărata nefericire nu e să nu fii iubit, ci să nu poţi iubi.”

Într-adevăr, ce durere mare este să nu putem iubi! Ce durere mare este să ne uităm în oglindă şi să nu ne putem privi în ochi pentru mai mult de o secundă.

Ce durere mare este să nu ne putem spune sincer „Te iubesc!”

Mă simt trist când mă gândesc că probabil cu toţii am trecut prin asemenea momente. Zâmbetul îmi revine pe chip însă când realizez că aceste momente pot fi – şi chiar sunt –  trecătoare. Avem puterea de a crea o realitate mult mai frumoasă.

“Sunt drumuri ce ne caută demult. Şi-ajung la noi când noi suntem plecaţi.. în căutarea lor pe alte drumuri.” – a scris Octavian Paler în Definiţia nenorocului.

Am căutat iubirea în exterior şi am eşuat în a o găsi. Am găsit iluzii şi pasiuni de moment, dar nu IUBIREA.

E clar! Aceasta nu este calea! Dar.. care este calea?

Cum să facem să găsim iubirea?

Nici un drum nu te va conduce la iubire pentru că iubirea nu este în exterior. Iubirea este în interiorul tău! A fost acolo şi va fi mereu acolo!

Ce alegi? Vrei să suferi în continuare? Sau eşti pregătit să laşi iubirea să curgă liber?

Iubirea faţă de sine

Ai observat probabil că nu folosesc expresia stimă de sine ci iubire faţă de sine. Stima de sine, dacă este prea mare, te poate duce pe căi greşite. Iubirea de sine însă nu te va duce niciodată pe căi greşite.

Este uşor să te iubeşti! Tot ce trebuie să faci este să schimbi perspectiva din care te priveşti.

Îmaginează-ţi o clădire în construcţie. Fundaţia este turnată deja iar primul etaj este aproape terminat. Ce părere ai despre această clădire? Ia-ţi un moment şi scrie-ţi pe o foaie de hărtie toate gândurile despre acestă clădire.

Putem asemăna această clădire cu situaţia ta de viaţă. Eşti în construcţie. Sigur, în acest moment sunt aspecte nedefinite sau neterminate. Există aspecte care pot fi îmbunătăţite.

Zi de zi, muncitorii lucrează pentru a termina clădirea. Şi tu poţi lucra, zi de zi, pentru a ajunge acolo unde doreşti să fii, pentru a fi aşa cum îţi doreşti să fii!

Nu are nici un sens să judeci clădirea neterminată şi nici nu faci asta pentru că ştii că acea stare este doar un stadiu. Ştii că este o clădire în lucru şi poţi accepta asta cu uşurinţă.

Acceptă despre tine că nu eşti perfect. Acceptă că ai defecte şi că sunt aspecte care pot fi îmbunătăţite. Apoi, treci la treabă şi lucrează zi de zi pentru a ajunge acolo unde doreşti să fii.

Priveşte-te în oglindă şi spuneţi: Mă accept şi mă iubesc aşa cum sunt! Lucrez zi de zi pentru a mă cunoaşte mai bine şi pentru a mă dezvolta iar, cu fiecare zi care trece, ajung să mă accept şi să mă iubesc tot mai mult.

Iubirea este cheia! Ai observat că atunci când eşti plin de iubire starea ta de fericire interioară ajunge la apogeu?

Nu poţi schimba lumea. Nu poţi determina lumea să se adapteze la dorinţele tale. Intenţiile de acest gen aduc suferinţă şi boală. Asumă-ţi responsabilitatea pentru tot ce se întâmplă în viaţa ta. Eliberează-te de tot ce îţi provoacă suferinţă.

Eşti nefericit că nu eşti iubit? Încetează să mai ai pretenţia ca alţii să te iubească. Iubeşte-i tu. Necondiţionat. Oferind, vei primi. Dăruirea iubirii, necondiţionat, atrage după sine primirea iubirii.

Este important să oferim iubire necondiţionat. De fapt, nu există iubire decât în formă necondiţionată. Dacă spunem că iubim „pentru că..”, nu facem altceva decât să ne satisfacem ego-ul.

Dacă există condiţionare, nu există iubire.

Cine iubeşte fără limite este fericit. Nefericirea apare atunci când ne îndreptăm atenţia asupra lucrurilor pe care nu ni le dorim, asupra lucrurilor pe care nu le iubim.

Iubirea pe care o căutăm nu este altceva decât starea noastră naturală. Dacă ne curăţăm corpul, mintea şi sufletul, vom ajunge să realizăm asta.

Pentru a experimenta iubirea de sine trebuie să îţi aduci aminte de următoarele aspecte:

• La venirea pe această lume ţi-a fost dat un corp. Este datoria şi răspunderea ta să ai grijă de el.
• La venirea pe această lume ţi s-a dat un intelect. Este răspunderea şi datoria ta să-l foloseşti şi dezvolţi.
• Dincolo de aspectele raţionale şi palpabile vei găsi sinele tău spiritual. Sinele tău spiritual dă sens vieţii tale. Ai grijă de el şi fă tot posibilul să fii în contact cu el cât mai des cu putinţă.

Corpul tău este ca o maşină. Pentru a funcţiona corect, timp îndelungat, trebuie să respecţi instrucţiunile din manualul technic. Cu toate că la naştere nu am primit un asemenea manual, experienţa de viaţă ne ajută să conştientizăm care sunt nevoile maşinăriei numite corp uman.

Corpul tău are nevoie de igienă, mişcare, odihnă şi relaxare.

O persoană cu o igienă bună tinde să fie mai sănătoasă decât una care are o igienă precară. Spală-te regulat pe întregul corp. Fă tot posibilul să nu pui chimicale pe pielea ta. Foloseşte cosmetice naturale.

Mişcarea ne ţine în viaţă. Lipsa mişcării atrofiază întregul sistem. Dacă nu faci mişcare, musculatura se va topi. Vei vedea că, în timp, vei pierde masă musculară. Sistemul osos se frăgezeşte. Unul din cauzele principale ale osteoporozei, spre exemplu, este lipsa mişcării. Dacă nu faci mişcare, îţi va fi dificil să te menţii la greutatea optimă. O greutate mai mare decât cea optimă atrage după sine posibile probleme de sănătate. Fă mişcare cel puţin 30 de minute în fiecare zi. Lasă maşina acasă şi mergi pe jos. Fă orice fel de mişcare care îţi face placere. Fotbal, tenis, ping-pong, jogging, ORICE e bine venit!

Odihneşte-te suficient! Omul modern este într-o perpetuă stare de alertă. Mereu avem lucruri de făcut iar, atunci când nu avem lucruri de făcut, ne gândim la tot felul de lucruri. Deconectează-te. Ţine cont de nevoile corpului tău. Pentru a putea funcţiona la parametrii optimi, corpul tău are nevoie de odihnă şi relaxare.

Hrăneşte-te corăspunzător! Ai observat că oamenii nu spun niciodată „mă duc să mă hrănesc”? De ce oare? O fi pentru că nu mai ştim ce e hrana? Hrana este acel ceva ce ne hrăneşte. Nutriţia este extrem de importantă. Nu este suficient să mâncăm, trebuie să ne hrănim! Consumă alimente care sunt cât mai aproape de starea lor naturală. Ţi le recomand cu drag pe cele crude şi netratate termic sau chimic. Poate că legumele şi fructele nu îţi pot prelungi viaţa, dar în mod cert ţi-o pot îmbunătăţi. Hrăneşte-te corăspunzător iar corpul tău îşi va reface energia mult mai uşor.

Intelectul tău este sub controlul tău. Ai grijă cu ce îţi hrăneşti mintea. Sădeşte gânduri pozitive şi constructive. Educă-te citind cărţi, nu privind la TV. Televizorul este celebru pentru energia negativă pe care ne-o transmite şi pentru realitatea pe care o crează. Nu lăsa pe alţii să îţi definească realitatea. Educă-te şi dezvoltă-te mereu!

Curăţă-te emoţional. Este extrem de important să conştientizăm ce simţim la nivel emoţional despre tot ce ne înconjoară. Gândurile şi emoţiile noastre sunt interconectate şi se potenţează reciproc. Învaţă să identifici emoţiile pe care le trăieşti să fă tot posibilul să te cureţi de cele negative. Fă dezvoltare personală! Dezvoltarea personală te va ajuta foarte mult şi vei vedea că făcând dezvoltare personală vei ajunge negreşit să te iubeşti mai mult.

Dezvoltă-te spiritual. Prin dezvoltare spirituală putem da un sens vieţii noastre. Dezvoltarea spirituală include aspecte precum iubirea de sine, iertarea şi acceptarea de sine şi, desigur, iubirea, iertarea şi acceptarea aproapelui nostru.

Pe măsură ce practici vei avea plăcuta surpriză să observi că aceste domenii sunt interconectate. Spre exemplu, dacă adopţi  o dietă alimentară sănătoasă vei observa schimbări şi la cheful de mişcare.  Sau, dacă te cureţi emoţional, vei observa că vei avea tot mai rar tendinţa de a ronţăi toată ziua.

Odată ce devii conştient de aceste aspecte, vei deveni conştient de faptul că această interconectare există şi în sens negativ. Dacă nu te hrăneşti corăspunzător, nu vei avea nici chef de mişcare. Sau, dacă nu te cureţi emoţional, vei observa dereglări la orele de somn.

Aşadar, toate aceste domenii sunt conectate între ele. A te iubi pe tine însuţi înseamnă să fii atent la toate domeniile şi, mai mult decât atât, presupune şi dezvoltarea în sens pozitiv, în toate.

Oh, iubire! Oh, iubire pură şi adâncă! Fii aici! Fii acum!

Rumi

Sursa: Szenasi, I. (2013). Despre iubire – ghid practic pentru a obţine relaţia pe care ţi-o doreşti. Brăila: Editura Sfântul Ierarh Nicolae. (Cartea poate fi achiziţionată de aici)